Mesajele false care imită ANAF și vizează utilizatorii Spațiului Privat Virtual sunt tentative de înșelăciune prin e-mail, SMS sau telefon, în care cineva se dă drept instituția fiscală ca să îți ia date personale sau bani. Ele funcționează pentru că se sprijină pe două lucruri reale: faptul că mulți oameni se tem de o datorie la stat și faptul că ANAF comunică, într-adevăr, prin mesaje electronice.
Diferența dintre un mesaj real și unul fals nu stă în felul în care arată, pentru că falsurile pot fi făcute destul de bine. Ea stă în ce îți cer, cum îți cer și pe ce canal ajung la tine. Mai jos găsești semnele pe care le poți verifica singur și un traseu sigur de verificare.
Ce este un mesaj fals care imită ANAF?
Un mesaj fals de acest tip este o comunicare scrisă astfel încât să pară oficială, dar trimisă de o persoană sau de un grup care nu are nicio legătură cu instituția. Specialiștii în securitate numesc metoda phishing, adică „pescuit” de date: mesajul este momeala, iar linkul sau numărul de telefon este cârligul.
Ținta este de obicei una dintre trei: să afle parola de la contul tău, să obțină datele cardului sau să te determine să plătești o „amendă” într-un cont care aparține atacatorului. Uneori, mesajul instalează și un program dăunător pe telefon sau pe calculator.
Cele mai întâlnite scenarii
Poveștile se schimbă, dar tiparul rămâne:
- ți se spune că ai o sumă de primit la restituire și trebuie să completezi datele cardului;
- ți se comunică o datorie urgentă și o amendă dacă nu plătești în câteva ore;
- ți se cere să „reconfirmi” contul sau să actualizezi datele pe un link;
- ți se trimite un fișier atașat, de pildă un „document fiscal”, pe care ești îndemnat să-l deschizi.
Semnele care trădează un mesaj fals
Niciun semn luat singur nu e decisiv, dar mai multe împreună ar trebui să te facă să te oprești. Citește mesajul de două ori, cu calm, înainte de orice clic.
| Semn | De ce e suspect |
|---|---|
| Urgență exagerată | Instituțiile reale dau termene, nu ultimatumuri de câteva ore |
| Cere parole sau date de card | O autoritate fiscală nu îți cere așa ceva prin mesaj |
| Adresă de expeditor ciudată | Domeniul poate semăna, dar nu este cel oficial |
| Greșeli de scriere sau de diacritice | Texte traduse automat, fraze nefirești |
| Link scurtat sau către o pagină necunoscută | Ascunde destinația reală |
| Atașament neașteptat | Poate conține un program dăunător |
Atenție: dacă un mesaj îți provoacă teamă sau grabă, tocmai asta și urmărește atacatorul. Un minut de verificare te poate scuti de pierderi mari.
Cum verifici o comunicare în mod sigur
Cea mai sigură metodă este să nu folosești deloc linkul din mesaj. Deschizi tu singur site-ul oficial, tastând adresa în browser sau folosind un semn de carte salvat de tine, apoi intri în cont și vezi dacă acolo există vreun mesaj similar. Un mesaj real apare în SPV; unul fals nu.
Pașii de verificare sunt simpli:
- Nu apeși niciun link și nu deschizi atașamentul.
- Intri în contul tău din browser, nu din mesaj.
- Citești în cont notificările și somațiile reale.
- Dacă nu găsești nimic, consideri mesajul suspect.
- Îl ștergi sau îl raportezi platformei de e-mail ca phishing.
Dacă nu ai cont, vezi cum îți creezi accesul în SPV. Un cont propriu este, paradoxal, cel mai bun filtru împotriva falsurilor: știi unde să verifici, deci nu mai depinzi de linkuri primite.
Ce faci dacă ai apăsat deja pe link
Mulți oameni dau clic și abia apoi realizează. Nu intra în panică, dar acționează repede. Dacă ai introdus o parolă pe o pagină nouă, schimb-o imediat pe site-ul real și oriunde ai folosit-o. Dacă ai dat datele cardului, sună banca și cere blocarea cardului. Dacă ai instalat ceva, rulează un program de securitate și, la nevoie, cere ajutor unui specialist.
Când este vorba de bani
Dacă ai plătit o „amendă” unui cont necunoscut, anunță banca și poliția cât mai repede. Șansele de recuperare scad odată cu trecerea timpului. Păstrează mesajul, numărul sau adresa și dovada plății, pentru că sunt probe.
Când este vorba de cont
Dacă bănuiești că datele de acces au fost furate, ia în serios pașii din articolul despre recuperarea și securizarea contului. Acolo găsești și obiceiurile care reduc riscul pe viitor.
Cum recunoști o notificare reală de la ANAF
O notificare adevărată ajunge în contul tău SPV și este însoțită de număr de înregistrare, de data emiterii și de o descriere clară a obligației. Nu îți cere niciodată parole, nu te trimite să plătești într-un cont personal și nu te amenință cu măsuri imediate. Dacă este vorba de o sumă, plata se face în conturile oficiale, descrise în ghidul despre contul unic.
Pentru o imagine despre ce ți se poate cere cu adevărat, vezi și formularul 230, un document în care nu plătești nimic, ci doar alegi destinația unei părți din impozit. Dacă primești o decizie reală și nu o înțelegi, o poți verifica împreună cu explicațiile din Decizia de impunere ANAF: ce conține și cum o verifici. La fel, o declarație reală, cum este Declarația unică, se depune prin canalele oficiale, nu printr-un formular primit în mesaj. Iar dacă ai dubii asupra unei sume, fișa din cont rămâne sursa corectă, nu mesajul primit pe telefon.
Întrebări frecvente
ANAF îmi poate cere datele cardului prin SMS sau e-mail?
Nu. O instituție fiscală nu cere parole sau date de card prin mesaje. Orice astfel de cerere este un semn clar de înșelăciune.
Cum știu dacă am o restituire reală de primit?
Verifici în contul tău SPV și în documentele oficiale. Dacă există o restituire, ea apare acolo, nu doar într-un mesaj care îți cere datele cardului.
Pot raporta un mesaj fals?
Da. Îl poți raporta serviciului de e-mail ca phishing și îl poți semnala autorităților. Raportarea ajută și alți utilizatori.
Un număr de telefon care sună ca ANAF este sigur?
Nu neapărat. Numerele pot fi falsificate. Dacă ți se cere ceva urgent, închide și verifică prin canalele oficiale.
Ce fac dacă am deschis un atașament suspect?
Deconectează dispozitivul de la internet, rulează un program de securitate și schimbă parolele importante de pe un alt dispozitiv curat.
